Scriitori evrei din România

Lucrarea de faţă pune în primul rând problema reevaluării scriitorilor români de origine evreiască, marginalizaţi până după cel de al doilea război mondial de către critica literară şi discriminaţi oficial în contextul naţionalismului şi antisemitismului devenite politică de stat în România anilor `40. Începând cu Ronetti-Roman, a cărui dramă Manasse a fost retrasă în 1913 de pe scena Teatrului Naţional ca urmare a agitaţiilor antisemite, şi terminând cu Norman Manea, deportat împreună cu familia în Transnistria în 1941, destinul scriitorilor evrei din România a fost marcat de climatul antisemit tot mai aspru, cu repercusiuni importante asupra literaturii lor. În condiţiile marginalizării lor în societatea românească, era firesc aşadar ca aceşti scriitori să refuze o tradiţie literară naţională şi să dezvolte o literatură în răspăr cu aceasta, şocând de multe ori prin ineditul formulelor propuse şi plasându-se astfel, atât de facto, cât şi de jure, în avangarda literaturii.